Episodul 4

Episodul 4 Partea 1


"Hai, ai sa racesti." ii spun eu intinzandu-i mana Elenei. Eram cam confuz, nu stiam ce se intampla cu ea. Ori se juca cu mine, ori cedase nervilor. Dar ochii ei clar tradau o teroare autentica. Trebuia sa fac ceva sa o linistesc... Era vina mea totusi. Dar nu era un pic cam deplasata? Ea imi apuca mana tremurand si observ ca era rece ca gheata, uitandu-ma mai bine in locul ei era un cadavru alb complet cuochii vineti uitandu-se in gol. Speriandu-ma alunec pe cevasi cad pe spate tragand-o si pe ea dupa mine.
Read more...

Episodul 3

Episodul 3 Partea 1



Iulia se uita la mine speriata. Bubuitul acela semana din ce in ce mai mult cu ciocnirile dintre un ciocan si un fier. Urcand usor pe scarile pe care nici unu dintre noi nu isi mai dorea sa paseasca vreodata simteam o forta respingatoare. Peretii incepeau usor usor sa pulseze in ritmul bubuitului.
Read more...

Episodul 2

Episodul 2 Partea 1



Brusc simto durerearzatoare in obraji provenita de la o forta ce ma face sa imi intorc capul.
"REVINO-TI!" striga o voce feminina cunoscuta exact dupa. "TREZESTE-TE! TE ROG REVINO-TI!" continua aceasta. Ma simt zguduit. Ma uit in jos si o vad pe Iulia teafara si nevatamata. Sangele de pe ea disparuse si gaurile la fel. Tavanul era intact si nici nu era praf in aer. Totul era bine. Incercand sa imi aflu imprejurarile descopar ca inca suntem la intrarea scolii. Ce naiba?
Read more...

Episodul 1

Episodul 1 Partea I


Totul era inutil! Nici una dintre incercarile noastre de a scapa din scoala nu aducea rezultate. Tot ce reuseam era sa ne extenuam mai mult. Toate incercarile lui Rave de a escalada garudul se sfarsea cu o cazatura. Era mult prea inalt iar peretii erau facuti din beton neted. Nu aveai de ce sa te agati, trebuia sa incerci sa faci niste pasi pe el si apoi sa te agati de margine dar acest lucru era imposibil pentru noi. Doamne! Ce se intampla?! De ce toata lumea asta imputita a a devenit in halul asta?! De ce ni se intampla noua asta? Si poate ca eram un caz fericit noi. Poate ca trebuia sa ne bucuram. Poate ca nu ar fi trebuit niciodata sa plecam de acolo...

Read more...

Defapt

Episodul 19
Defapt





Mangaierea ei imi aduce doua lucruri: Liniste si vina.
Abia o lasasem pe Livia acasa si am pornit intr-o plimbare oarba prin oras. Ma invitase sa raman la ea dar m-am simtit nevoit sa o refuz, probabil ca facusem o porcarie dar asta mi-a dictat sufletul. Este ceva ce nu ma lasa sa avansez in relatia mea cu ea. Imi place si ma place, ne intelegem de minune si ne iubim, cred. Sunt fericit de alaturi de ea, este o fata fparte grijulie si calda, este loiala si inteligenta, stie sa iubeasca si sa iti fie si amica. Este frumoasa, extraordinara, este prea frumoasa sa fie adevarata. Ea este tot ce mi-am dorit de la viata. Ea imi poate acoperi oricand gaura din suflet, si totusi este o porcarie situatia in care ma aflu. Ma simt fericit, dar fustrat. Cand nu ii sunt alaturi gandul la ea imi aduce pe langa fericire si un sentiment de nevrozitate, de suparare ce nu ma lasa sa fac acei pasi pentru a ne continua drumul in viata. Oare nu o iubesc indeajuns, nu imi place de ea? Ma simt bolnav si greoi, incatusat de propria minte. Ma simt atat de mort pe dinauntru insa ceva inca mai traieste in mine. Elise, ma ierti?
Read more...

Cantec de primavara trista

Episodul 3
Cantec de primavara trista






Inca imi suna in urechi cantecul ei trist, era o fata vesela si nazdravana, frumoasa pe dinafara dar putreda pe dinauntru. Vocea ei era asa linistitoare, asa trista asa frumoasa, nici mama nu imi canta sa de frumos. Atunci mi se parea ceva asa de linistitoare, imi facea placere sa o aud.... Acum imi pare rau ca o auzeam, imi pare rau ca nu o opream deoarece de fiecare data cand ea inflorea in mine, ea putrezea. Mereu canta acest cantec cand ploua afara sau viscolea si noi stateam ascunsi intr-o scara de bloc sau intr-un loc adapostit, mereu canta acest cantec cand era singura, mereu canta acest cantec cand fugea de acasa, mereu canta acest cantec cand ne plictisea mereu canta acest cantec cand era trista... Mereu canta acest cantec iar eu nu imi dadeam seama, mereu canta si eu zambeam... Mereu suferea iar eu ma bucuram. Ma bantuie inganatul ei trist.... mirosul ei.... atingerea ei.... chipul ei trist... inca nu imi vine a crede cat de ignorant eram, om patetic in vierme scarbos, eu eram infectia ei. Oare de cate ori nu mi-a cerut ajutorul iar eu nu i l-am oferit. Doamne ai putea sa o faci sa ma ierte? Macar acum, sa ii aud vocea ei spunandu-mi "nu-i nimic, nu stiai, te iert" chiar daca ea nu a fost suparata niciodata pe mine, chiar daca ea ma intelegea, te rog ... pentru a ma ierta eu, vreau sa aud aceste cuvinte. Pana si acum, in aceste momente, tot ca un egoist traiesc... Incercand sa imi misc mainile pentru a-mi cauta pachetul de tigari am inceput sa ingan acel cantec.

Read more...

Vanatoarea de broaste

Episodul 2
Vanatoarea de broaste









Acea seara putea a vinovatie, eram intr-o alta lume, intr-un alt corp sau alta minte deoarece eu nu as fi putut face asa ceva niciodata, nu as fi incalcat cuvantul alor mei si in nici un caz nu as fi sarit de la etaj bazandu-ma pe mainile mele fragile si o craca subtire. Dar oarecum imi placea acea atmosfera, m simteam mai puternic ca deobicei, acea lume intunecata ma facea mai puternic, deasupra celolalti. Dupa ce m sarit gardul gradinii am pornit in graba la locul de intalnire pentru a o gasi alaturi de George si Florin, doi colegi de clasa ce imi erau cam indiferenti.
Read more...

Punct

Episodul 18
Punct





"Iti mai aduci aminte de acum trei ani?" ma intreaba cu un ton amenintator Livia dar nu stiam despre ce vorbea, acum trei ani nici macar nu o cunosteam, ce i-as fi putut face sa ma urasca intr-un asemenea hal, de ce este asa de rea cu mine, de ce doreste sa ma distruga chiar asa de rau, nu i-am facut nimic, am incercat mereu sa ii fiu o buna prietena si sa o scot din starea ei depresiva, tot ce am dorit era sa o fac sa zambeasca si... si asta primesc? Doamne, unde am gresit? Ma simteam mica in fata ei, vulnerabila si demolata, nu stiam ce sa ii spun, nu puteam sa ii spun nimic, stateam ca proasta si taceam uitandu-ma la ea de jos cu ochii inlacrimati lucru ce parea sa o enerveze mai rau pe Livia.
Read more...

Iad stralucitor

Episodul 1
- Iad stralucitor -






Fulgii de zapada ma ingropau incetul cu incetul in mijlocul strazii pusti luminate de acei ciclopi reci de beton ce se holbau la mine cu unicul lor ochi si de ferestrele acelor cutii de chibrite de beton in care suntem fortati sa traim impodobite cu lumini de toate culorile ale caror beculete umpleau geamurile. Fericirea lor era decorata cu foarte mult prost gust, cel putin asa consideram eu, iar toata lumina gusturilor lor proaste si privirile insistente ale stalpilor de reflectau in omatul pur in care ma ingropam lent. Tot orasul stralucea, nu exista loc umbrit in orasul asta nenorocit, nu exista intuneric in iad.

Read more...

Myako - In lumea lor

Episodul 2
In lumea lor







Monitorul din fata mea stralunea cu o culoare albastruie asteptand comenzi de la stapana lui ce dormea cu mine in brate in scaunul ei confortabil ales cu cea mai mare strictete special pentru situatii ca asta. Ei nu ii placea sa doarma in paturi canapele sau astfel de mobiliere, le tinea drept bibelouri deoarece singurul loc pe care il ocupa era acel scaun in fata unui birou mare ce o inconjura aproape complet pe care erau cateva carti, cateva monitoare si calculatoare si tot felu de componente ce le facea pentru a nu fi descoperita de politie.
Read more...

Myako - In lumea ei

Episodul 1
In lumea ei








Se ineca in inocenta in timp ce distrugea viata a mii de oameni. In cinconstienta in care a fost lasata de catre distrugatoarea buna vointa a lumii, nimeni nu ii vroia raul insa raul i se intampla, situatia ei era o porcarie creata de inima calduoasa si intentiile bune a celor ce au adus-o pe lumea asta, ar fi trait o viata buna daca nu ar fi fost ea, insa ea este ea si nu poate fi altcineva decat ea asa ca ea traieste in modul ei plin de durere asteptand salvarea de la o forta superioara ei. Dar pana aceasta forta vine sa o salveze de aceasta lume indopata cu intuneric in care s-a aruncat tot ce poate face este cu inima sa pura sa distruga. Cu inteligenta sa superioara sa prosteasca, nu vrea raul nimenui, nu doreste decat sa fie fericita alaturi de ceilalti, alaturi de cei ce o iubesc atat de mult. Este o regina intr-o lume fara supusi, si in acea lume poate face tot ceea ce vrea, iar ea a ales si a dorit aceasta cale, nu poate fi alta decat asta, este sigura de asta si probabil ca si eu sunt sigur de asta deoarece eu o cunosc cel mai bine chit ca nu am fost langa ea. Sunt sigur ca acea pasare ar fi cantat si zburat superb daca ar fi avut un cer pe care sa zboare si mai important, o usa deschisa pe care sa iasa, sunt sigur ca intr-o zi va zbura si isi vareamintii cantecele deoarece ea e ea si nu e nimeni altcineva ce poata sa faca treaba ei mai bine decat ea insasi. Dar pana atunci eu tot ce pot face este sa o privesc de la o distanta prea mare pentru a fi comfortabila, tot ce pot face este sa ma rog pentru viitorul ei si ca scutul ce si l-a pus in jurul inimii sa nu se distruga prea devreme si totodata sa se distruga mai repede.
Read more...

Vantul ce mi-a suflat petalele

Episodul 17
Vantul ce mi-a suflat petalele






Viata-mi era de o singura culoare acum: Mihai!
Eram pe cale sa intarzi la intalnirea cu el, eram foarte entuziasmata numai pentru faptul ca il puteam vedea si aparent visand cu ochii deschisi am uitat de notiunea timpului, ce explicatie stupida: "am intarziat la intalnire deoarece ma gandeam la tine" cum i-as fi putut spune asta? Ma imbracasem rapid cu o rochie scurta bej, ce oferea un oarecare decolteu dar nu prea adanc, foarte frumoasa cu volanase si peste un soi de jacheta de un albastru deschis, de cand sunt cu el doresc sa fiu mai provocoatoare si mai draguta insa nu prea exagerat. De cand a intrat el in viata mea as putea spune ca am inceput sa ma ingrijesc mai mult de mine si sa imi bat capul cu problemele vestimentare si caut mereu tipuri noi de machiaje pentru a fi mereu fresh pentru el, aceasta primavara voi inflori si eu! As putea spune ca o data cu el mi-am reintalnit si latura feminina din mine, iar tot haosul acela ce imi stapanea mintea odinioara a disparut si intr-un mod ciudat nimeni nu ma mai enerva asa, nici scoala nu ma mai afecta atat si chiar am renuntat si la planurile mele ce o priveau pe Claudia, era minunat, toata aceasta lume devenise minunata, in sfarsit puteam simti florile de primavara mangaindu-mi plamanii, briza usor racoroasa de primavara mangaindu-mi fata, si cel mai important: dragostea dupa care am tanjit atat, Livia ce a murit acum trei ani a fost readusa la viata. In timp ce coboram scarile in graba treapta cu treapta eu ma gandeam la cat de mult il iubesc, pe masura ce le urcam la loc deoarece iar uitasem sa inchid usa de la casa ma gandeam la cat de strans va avea sa ma tine, de fiecare data liftul ticaia semnalizand ca a trecut de un etaj inima crestea in mine, cand ieseam din loc saream, cand aterizam el ma prindea, cand il strangeam ma saruta si cand ma mangaia imi ingropam in fata in pietul lui iar el isi rezema barbia de crestetul capului meu. Niciodata nu mai experimentasem o asemenea dragoste, o asemenea fericire.

Read more...

Izgonire

Episodul 16
Izgonire








Ea mereu imi dovedea ca era puternica, dar nu cred ca a vrut niciodata sa imi spuna "nu te ingrijora in legatura cu mine" de fiecare data cand zambea ori de cate ori trebuia sa fie trista, sau statea curajoasa in picioare cand trebuia sa se ascunda in frica, ci probabil ca doarea sa am grija de ea, sa ii fiu alaturi mai mult ca oricand, probabil ca de fiecare data cand zambea in momentele triste astepta o imbratisare, de fiecare data cand statea in picioare cand trebuia sa stea ascunsa vroia sa o apar, probabil ca tot ce dorea era atentia mea, si probabil ca gandesc prea mult. Elise era o fata minunata, pur si simplu stralucea, era mai luminoasa ca oricare stea, mai calda ca orice foc, numai eu nu am vazut-o, tocmai eu nu am simtit-o, tocmai eu, cel ce ii era cel mai apropiat, cel pentru care ea ardea si stralucea, mereu am fost un orb, un naiv si un prost, iar acum nu mai pot schimba nimic. Tot ce pot face e sa ma urasc, sa ii respect ultima ei dorinta, cea de a nu muri si sa ma intreb: cat voi reusi sa ma tin de ea deoarece incetul cu incetul mintea mi se degrada iar eu deveneam o creatura violenta.
Read more...

Un inger fara aripi

Episodul 15
Un inger fara aripi








Traiam intr-un orasel mic asa ca din locusorul nostru secret iti dadea impresia ca puteai vedea intreaga lume de acolo. Adesea spargeam lacatul usii de pe acoperisul celui mai inalt bloc din oras unde traiau oamenii mai bogati. Era un bloc de doisprezece etaje intr-o mare de blocuri de opt etaje. Era cel mai frumos bloc din oras, cu un exteriosr  elegant si un interior placut, stand pe la ultimele etaje iti dadea impresia ca detineai intreg orasul deoarece fiind construit mai tarziu a fost situat pe la periferie asa ca aveai vedere asupra intregului loc. Insa nu ei erau stapani ai acestui oras deoarece mereu era cineva ce avea o priveliste mai frumoasa, iar aceeia eram noi. Asta era locul preferat al Elisei deoarece de aici putea fotografia cele mai frumoase rasarituri vazute vreodata, de aici fotografia lumea, exact ca tatal ei. Isi admira foarte mult tatal, vroia sa devina un fotograf profesionist ca el, dar se pare ca a renuntat la acest vis la fel ca toate acele amintiri de pe acel acoperis. Intr-o singura secunda, cu un singur gest a aruncat toate acele amintiri si a patat acel loc sacru cu lacrimi si sange.
Read more...

Rutina

Episodul 14
Rutina








Devenise un obicei ca in fiecare dimineata cand ma sculam sa ii aud vocea ei spunandu-mi buna dimineata si sa imi zambeasca fericita ca in sfarsit partenerul ei de joaca se trezise, apoi sa ne cheme mama sa mancam impreuna sanvisurile pe care logic ca nu ma lasa sa le termin ca ma tara dupa ea afara unde mai mereu ne luam la cearta ce si cu ce vroiam sa ne jucam, dar desigur ca ea castiga mai mereu deoarece lansa atacurile sentimentale daca se vedea incoltita. Elise era o fata foarte inteligenta si desteapta, se descurca in orice situatie cu maxima luciditate si mai niciodata nu se panica. Ea era o optimista, eu un ignorant,ea era foarte harnica si energica, eu un lenes si un somnoros, ea glumea mereu, eu nu stiam asa de bine cum se fac glumele, ea putea sa zboare libera in timp ce mie mi se parea ca sunt menit sa o privesc legat de pamant. Ea era conexiunea mea cu cerul, ma ducea dincolo de nori si imi arata soarele in timp ce eu.... eram un ignorant iar acum stand si gandindu-ma in trecut, tot ce pot face e sa ma injur cu lacrimi in ochi.

Read more...

E toamnă, e foşnet, e somn... E tuse, e planset, e gol...

Episodul 13
E toamnă, e foşnet, e somn...
E tuse, e plânset, e gol...





Toamna, anotimp al mortii si renasterii mele cu o frumusete pangarita si binecuvantata de atingerea inimii sale. Oare cat va mai dura tot acest chin pana voi uita de caderea frunzelor ce dansau triste in jurul lacrimilor noastre? Oare cat va mai dura pana voi respira cu usurinta aerul sau? Oare cat ma vor mai bantui toate imaginile cu noi doi, cu tine? Cand nu voi mai repeta ca o mantra aceste cuvinte reci? "Doamne, iubito, daca ma auzi te rog daca nu ma vei lua cu tine, atunci dispari!". Chiar si dupa ce lacrimile ni s-au oprit din curs, iar bocetul nu ni se mai auzea parca telepatic ne auzeam gandurile celuilalt, toate tipetele de durere si scuzele desarte. Eu o doream ca iubita, ea ca prieten. Aflandu-ne dorintele inca mai stau si ma gandesc care dintre noi a fost mai crud, mai aspru, mai ignorant, mai nefericit, mai prost? Nu se mai putea misca nici unul, nici un pas nu puteam inainta, intre noi era un zid infinit de cativa pasi grosime, orice tentativa de a ne atinge au devenit o iluzie la fel ca si amintirile noastre. Usor usor imi deveneau de necrezut. Uitandu-ma un ochii fetei din fata mea ma intrebam daca chiar o cunosteam, daca chiar era aceeasi Elise pe care o cunosteam, alaturi de care am copilarit si ras. Picioarele imi tremurau ingrozitor sub greutatea gandurilor si sentimentelor ce imi infestau sufletul. Pentru o secunda am simtit chiar si un sentiment puternic de ura fata de ea, o scurta aroma de nervi si dispret, dar si tototdata dorinta de a o imbratisa, de a simti sarutul ce ar fi trebuit sa fie al meu. In cele din urma picioarele imi cedeaza si ma asez pe gardul de langa noi fara a ma apropia de ea. Ea cu pasi fortati de apropie de mine si imi pune mana prin capul ingropat in pamant. Atungerea ei era foarte taioasa, nu imi vedea sa cred cum o mangaiere asa gentila durea in halul asta de ingrozitor.
"De ce?" o intreb eu in cele din urma cu glasul ragusit si o durere mare de gat, ea nu imi raspunde, parerea sa ii fie greu sa vorbeasca sau nu stia ce sa zica. Fiecare secunda ce trecea iar ea ezita sa imi dea raspunsul ma innebunea, incep sa tremur cumplit fancand-o sa isi retraga mana.

Read more...

Autodistrugere

Episodul 12
Autodistrugere








Oare in ce creatura ma transformasem? De ce ma comportasem in halul ala? Si cea mai importanta intrebare: De ce ma doare asa de tare sufletul cand imi reamintesc imaginea lor? Ma roade pedininterior si ma sufoca. Nici cearta pe care am avut-o cu ai mei nu m-a afectat asa cum m-a afectat acea imagine... Ma simteam jalnic, neputincios si foarte vinovat. O parte din mine dorea sa se duca la ea si sa implore iertare pentru comportamentul meu infantil, iar cealalta ma atintea ca pe un bolnav in camera uitandu-ma ca un batran ce isi reamintea nostalgic de vremurile bune. Stateam si ii priveam intens fereastra camerei sale si parca o asteptam sa o deschida si sa imi zambeasca cum o facea deobicei. Vroiam sa imi vorbeasca, sa imi dea un semn de viata! Nu mai puteam, ma autodistrugeam... Am incercat sa o sun de nenumarate ori, dar degetul meu pur si simplu ii forma numarul dar nu apasa butonul de apel. Am scris si sters atatea mesaje pe tablita pe care vorbeam la fereastra, stand pregatite pentru a i le arata. Dar ea nu aparea, probabil ca este cu individul ala acum. Imi venea sa zbier, sa tip, sa ma maltratez sa distrug sa ucid, eram fustrat, isteric deja eram gelos.
Read more...

Puterea unei prietenii

Episodul 11
Puterea unei prietenii






La inceputul clasei a opta eu si Elise am fost declarati de catre intreaga scoala cuplul perfect! In ochii tuturor noi doi nu eram numai doi prieteni foarte buni, ci doi indragostiti, iar colegii, profesorii pana si parintii au inceput sa faca anumite glume pe tema asta, stresandu-ma un pic. Poate asa si era, poate noi doi eram indragostiti nebuneste unul de celalalt dar eram prea orbi sa vedem acest lucru, eu unu nu m-am gandit niciodata la o relatie intre mine si ea, sau la sentimentele mele pentru ea prea mult, si asta nu pentru ca nu avea o personalitate super sau ca nu era frumoasa! Ba din contra! Era mereu zambitoare, nu o vedeam niciodata trista, era o optimista! Gandirea ei pozitiva ma incuraja, imi dadea putere! Era minunata, zambetul, rasetul, fericirea ei erau splendite, extraordinare! Era foarte blanda si intelegatoare, nu am auzit cuvinte rele venind din gura ei, si nici nu am stiut sa fi nutrit vreodata sentimente de ura. Sub ochii ei se ascundea un inger lipsit de aripi, era ca o sfanta! Mereu radia, mereu imi lumina ziua! Si cu toate astea, eu am privit-o toti acesti zece ani ca pe o prietena, toti acesti ani i-am fost mai apropiat ca oricine, si intr-un fel cel mai indepartat. Amandoi am fost niste prosti, dintre care eu cel mai mare.
Read more...

Zile linistite

Episodul 10
Zile linistite



Dormeam foarte linistit, si aveam un vis minunat in acea dimineata. Aseara ma culcasem special mai devreme pentru a ma trezi in timp pentru scoala dar in ciuda acestui fapt oboseala a fost inlocuita cu adanca relaxare mai ales ca dormeam si mai bine cu geamul deschis lasand sa intre racoarea tomnatica de dimineata. Mama imi deschidea mereu geamul sa se aeriseasca dimineata, insa nu ma trezea niciodata, ma lasa in voia mea si nu ma stresa cu ore de culcare si trezire. Totul era perfect pana ceva ud ma plezneste pe fata ce la inceput mi se pare a fi un peste, dar era o carpa uda. Iar venise Elise sa ma trezeasca de plecare! Cat de stresanta este dimineata cu modalitatile sale "speciale" de a ma trezi! Dimineata trecuta mi-a suflat piper in nas, acum doua dimineti s-a pus in pat cu mine, inspre perete si m-a inpins, si tot asa, noroc ca am niste nervi de otel...
Read more...

Povestea noastra

Episodul 9
Povestea noastra




"Atunci, fara nici un pic de suparare, as putea propune ceva?" o intreb, vazand-o pusa de ea insasi la nanghie stresandu-se pentru mai nimic, dorind sa schimb atmosfera. Starea ei era un pic cam ciudata si ma simteam si un pic cam vinovat pentru ca am indus-o in ea.
"Ce?" imi raspunde inapoi robotizat.
"Sa plecam!" ii raspund zambind cat puteam eu mai prietenos. Ea imi raspunde prin a pune o expresie un pic mirata.

Read more...