marți, 19 ianuarie 2010

Vantul ce mi-a suflat petalele

0 comentarii
Episodul 17
Vantul ce mi-a suflat petalele






Viata-mi era de o singura culoare acum: Mihai!
Eram pe cale sa intarzi la intalnirea cu el, eram foarte entuziasmata numai pentru faptul ca il puteam vedea si aparent visand cu ochii deschisi am uitat de notiunea timpului, ce explicatie stupida: "am intarziat la intalnire deoarece ma gandeam la tine" cum i-as fi putut spune asta? Ma imbracasem rapid cu o rochie scurta bej, ce oferea un oarecare decolteu dar nu prea adanc, foarte frumoasa cu volanase si peste un soi de jacheta de un albastru deschis, de cand sunt cu el doresc sa fiu mai provocoatoare si mai draguta insa nu prea exagerat. De cand a intrat el in viata mea as putea spune ca am inceput sa ma ingrijesc mai mult de mine si sa imi bat capul cu problemele vestimentare si caut mereu tipuri noi de machiaje pentru a fi mereu fresh pentru el, aceasta primavara voi inflori si eu! As putea spune ca o data cu el mi-am reintalnit si latura feminina din mine, iar tot haosul acela ce imi stapanea mintea odinioara a disparut si intr-un mod ciudat nimeni nu ma mai enerva asa, nici scoala nu ma mai afecta atat si chiar am renuntat si la planurile mele ce o priveau pe Claudia, era minunat, toata aceasta lume devenise minunata, in sfarsit puteam simti florile de primavara mangaindu-mi plamanii, briza usor racoroasa de primavara mangaindu-mi fata, si cel mai important: dragostea dupa care am tanjit atat, Livia ce a murit acum trei ani a fost readusa la viata. In timp ce coboram scarile in graba treapta cu treapta eu ma gandeam la cat de mult il iubesc, pe masura ce le urcam la loc deoarece iar uitasem sa inchid usa de la casa ma gandeam la cat de strans va avea sa ma tine, de fiecare data liftul ticaia semnalizand ca a trecut de un etaj inima crestea in mine, cand ieseam din loc saream, cand aterizam el ma prindea, cand il strangeam ma saruta si cand ma mangaia imi ingropam in fata in pietul lui iar el isi rezema barbia de crestetul capului meu. Niciodata nu mai experimentasem o asemenea dragoste, o asemenea fericire.

Read more...